ÎNNEGURAT, -Ă, înnegurați, -te, adj. 1. Acoperit de negură sau de ceață. În albăstreala înnegurată a cerului se pierdeau culmile păduroase. ODOBESCU, S. III 195. 2. Fig. (Despre persoane, fața sau privirea lor) Întunecat, posomorît. Cîțiva boieri cu privirile înnegurate pătrunseră pînă la Tomșa. SADOVEANU, O. VII 18. Numai singur el Să mi se prefacă Că nu-i supărat, Nu-i înnegurat. COȘBUC, P. II 152. – Variantă: negurat, -ă (NEGRUZZI, S. II 21) adj.