ȘLEAPCĂ, șlep ci, s. f. Pălărie în trei colțuri; tricorn;. șapcă. Și-a pus șleapcă leșească în cap, rochie pe trup, dar îl dau de gol mustățile. D. ZAMFIRESCU, R. 36. Iaca ghizdanul, cucoane, șleapca cea nouă și cravașa. ALECSANDRI, T. 1381. – Variante: șleapă (GHICA, la CADE), șlapă (MACEDONSKI, O. III 98) s. f.