ALELUIA! interj. 1 ⛪ Exclamație de slăvire a lui D-zeu în cîntecele bisericești ¶ 2 (P) F: A cînta cuiva ~, a îngropa pe cineva; a face cuiva ~, a prăpădi pe cineva, a-l da gata ¶ 3 Se întrebuințează familiar pentru a exprima ideea că nu mai putem avea nădejde de un lucru, că s’a isprăvit cu el: dacă nici cu slujba aceasta nu te vei împăca, atunci ~! [vsl. aleluja sau ngr. άλληλοόια].