APORT¹ interj. Strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă vînatul împușcat sau un obiect anume aruncat în acest scop. Tu dresai... pe prepelicarul tău ca să asculte la semnalele consacrate:«Pst!», «Pil!» și «Aport!». ODOBESCU, S. III 3. ◊ (Substantivat, numai în expr.) A face aport = (despre cîini) a aduce în dinți vînatul împușcat sau un obiect aruncat anume. Cîinele a învățat să facă aport.