*ASEDIA (-diez) vb. tr. 1 🎖️ A împresura o cetate, un loc întărit ¶ 2 pr. ext.: ~ o intrare, o ușă, un loc, a se înghesui, a se îngrămădi pe lîngă o ușă, etc., a sta împrejurul ei căutînd să intre aproape cu sila ¶ 3 Fig. A sta mereu în calea cuiva, a se ținea într’una de cineva stăruind pe lîngă dînsul, supărîndu-l fără încetare cu cereri, cu întrebări, etc. [it. assediare].