Definiția cu ID-ul 1132232:

Regionalisme / arhaisme

BALIEMEZ s.n. (Mold., ȚR) Tun de calibru mare. A: 60 de pușci … tot de cele mari, ce se zic baliemezuri. M. COSTIN. Să meargă … cu cîteva părechi de bivoli, pentru rădicarea balimezilor. NECULCE; cf. AXINTE URICARIUL. B: Purceseră … cu toate tunurile, fiind tunuri mai mici 130 și mari, ce le zic banimez, 4. ANON. CANTAC., apud ȘIO. Șease tunuri erau foarte mari, din cele ce le zic balghemezuri. ISTORIA MOREII. Variante: balghemez (ISTORIA MOREII), balimez s.m. (NECULCE), banimez (ANON. CANTAC., apud ȘIO). Etimologie: tc. balyemez. substantiv neutru