becar sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr bécarre] (Muz) Semn grafic ce anulează efectul bemolilor sau diezilor, indicând revenirea la tonul natural al notei muzicale.

becar s.m. (muz.) Semn grafic pe portativ care, pus înaintea notei, anulează un bemol sau un diez anterior, redînd notei tonul normal. • pl. -i. /<fr. bécarre.

*BECAR sm. 🎼 Semnul care se pune înaintea unei note de muzică care fusese ridicată sau coborîtă cu un semiton, pentru a-i restabili tonul natural [fr. bécarre].

BECAR, becari, s. m. Semn care se pune pe portativ înaintea unei note, pentru a anula un bemol sau un diez anterior și a reda notei tonul natural.

BECAR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre.

BECAR s.m. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol anterior, redînd notei tonul natural. [< fr. bécarre, cf. b – semn pentru nota si, carré – pătrat].

BECAR s. m. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol. (< fr. bécarre)

BECAR ~i m. muz. Semn care anulează un bemol sau un diez anterior, redând notei tonul natural. /<fr. bécarre

becar n. Muz. semn pus înaintea unei note ce fuse ridicată sau scăzută cu un semi-ton, spre a-i reda tonul natural (= fr. bécarre).

*becár m. și n., pl. e și urĭ (fr. bécarre, d. it. bequadro, adică „B pătrat”). Muz. Un semn care arată c’o notă e adusă al sunetu eĭ primitiv anulînd bemolu saŭ diezu precedent.

becar s. m., pl. becari

becar s. m., pl. becari

becar s. m., pl. becari

becar (< fr. veche b carré, „b pătrat”) 1. Semn care, plasat în fața notei*, indică anularea unei alterații* (accidentale sau constitutive) fie suitoare fie coborâtoare (♮). Într-o ortografie mai veche, dublele aliterații se anulau prin dubli b. (♮♮). B. își trage denumirea de la forma specifică a literei b (lat. b quadratum sau b durum) prin care, în notația literală (sec. 10), se indica sunetul si natural. 2. (ieșit din uz) Major* (despre tonalități). Echiv. engl.: natural; it. bequadro; fr. bécarre; germ. Auflöser sau Auflösungszeichen; sp. becuadro. V. armură; alterații; b; bemol; diez; dur; solmizație.

BECAR s. (MUZ.) alterație mixtă.