Definiția cu ID-ul 1291372:
Regionalisme / arhaisme
bidă, bide, (bdidă), s.f. (reg.) 1. Necaz, pacoste, supărare: „Mânca-ți-ar bida gura” (Bârlea, 1924, I: 304). 2. Mizerie. ■ (onom.) Bide(a), nume de familie în jud. Maram. – Din sl. beda, ucr. bida (MDA).