bina s.f. 1 (înv.) Clădire în construcție sau în reparație. I-am dat drumul pe schelă, ca să iasă pe la spatele binalei, pe portița dinspre maidan (CAR.). ♦ (înv.) Clădire, construcție de mari dimensiuni. 2 (la pl.) Obiecte de tîmplărie destinate unei construcții (uși, ferestre etc.). Ateliere de binale. • pl. -ale. /<tc. bina.