Definiția cu ID-ul 1265506:
Explicative DEX
binecugeta vb. I. intr. A se gîndi îndelung; a reflecta. Regele, binecugetînd, nu s-a adresat la dînsul (EMIN.). • prez.ind. binecuget. /bine + cugeta.
binecugeta vb. I. intr. A se gîndi îndelung; a reflecta. Regele, binecugetînd, nu s-a adresat la dînsul (EMIN.). • prez.ind. binecuget. /bine + cugeta.