BOLBOROSEALĂ, bolboroseli, s. f. Faptul de a bolborosi; mormăială, bodogăneală. A tăcut Mitrache și nu s-a mai auzit decît bolboroseala popii. GALAN, Z. R. 60. ♦ Fig. [Trîmbițarea cocoșului] se sfîrșise c-o bolboroseală, ca și cum ținea să împărtășească soațelor lui o taină. SADOVEANU, P. M. 147.