borangic sn [At: (a. 1761) DOC., ap. ȘIO / V: (înv) bur~, burangiuc, burun~, burungiuc, ~gin, boronciiuc, ~runciuc / Pl: ~uri / E: tc bürüncuk] 1 Fir de mătase depănat de pe gogoșile opărite ale viermilor de mătase. 2 Țesătură din borangic (1), făcută în casă. 3 (Pop; îs) Trăsură de ~ Borangic rezultat dintr-o strachină de gogoși, înainte de a fi făcut scul. 4 (Îe) A se alege ~ul (de ceva) A se alege alege praful de ceva. 5 (Pop; îs) Gândac de - Vierme de mătase. 6 (Lpl) Diferite feluri de țesături de borangic (1). 7 (Bot) Tortițel.