brotac s.m. (zool.; pop.) Animal amfibiu, din clasa batracienilor, înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vîscoase la vîrfurile degetelor (Hyla arborea); (reg.) brotan, buratic. Brotaci și șopîrle... stăteau ca într-o încremenire pînă cobora amurgul și noaptea (CAM.). • pl. -ci. și broatec s.m. /lat. brotachus.

BROTAC ~ci m. Broască mică, de culoare verde, care trăiește vara în iarba umedă din apropierea bălților, iar iarna în apă; buratic. /<lat. brotacus