brutal, -ă adj. (despre oameni sau despre manifestările, acțiunile lor etc.) 1 Care este grosolan, lipsit de delicatețe; care este direct, franc. O sinceritate brutală. ◊ (adv.) Împinse brutal ușa. 2 Care este dur, violent. Ea ascundea, conștientă că este partea brutală a ființei ei. (IBR.). • pl. -i, -e. /<fr. brutal, germ. brutal, lat. brutalis <brūtus, -a, -um.