BUCEA (pl. -cele) sf. 🔧 1 Colac de fier vîrît în butucul roții spre a-l feri să nu se roadă de fusul osiei (👉 ROATĂ): o luam pe șleau, cu roatele în noroiu pînă la ~ (I. -GH.). ¶ 2 Cilindrul de metal de la capătul tocului de scris, în care se vîră penița ¶ 3 Veriga, brățara șurupelniței ¶ 4 Partea sfeșnicului în care se vîră lumînarea [lat. buccĕlla].