BUTELIE s.f. 1. (Tehn.) Recipient cilindric de oțel în care se păstrează gaze comprimate. ◊ (Fiz.) Butelie de Leyda = condensator electric de formă cilindrică, construit prima dată în 1746 de trei savanți olandezi. 2. Sticlă pentru păstrat sau transportat lichide. [Gen. -iei. / < fr. bouteille].