bărdăhăni v vz burduhăni

BĂRDĂHĂNI (-ănesc) vb. tr. A sfîșia un animal cu colții, a-i vărsa mațele (vorb. de fiarele sălbatice (COST.) [bărdăhan].

bărdăhănì v. a sfășia cu cruzime un animal (cum fac lupii).

borfăni v vz burduhăni

borhăi v vz burduhăni

borhăni v vz burduhăni

burduhăni vt [At: DA / V: bărdăh~, bărh~, borfăni, borhăi, borh~ / Pzi: ~nesc / E: burduhan] (Reg) A spinteca (pentru a scoate măruntaiele).

borhăi vb. IV. v. burduhăni.

burduhăni vb. IV. (fam.) 1 tr. A spinteca (și a scoate măruntaiele). 2 refl. A se îngrășa (peste măsură). • prez.ind. -esc. și borhăi vb. IV. /burduhan + -i.

BĂRDĂHĂNEALĂ (pl. -eli) sf. Faptul de a bărdăhăni (COST.).

BĂRDĂNI (-ănesc) vb. tr. (COST.) = BĂRDĂHĂNI.

BORHĂNI = BURDUHĂNl.

❍BURDUHĂNI BĂRDĂHĂNI.