Definiția cu ID-ul 1290010:
Regionalisme / arhaisme
bătălău, bătălaie, bătălăi, s.n.m. (reg.) 1. Băț prevăzut cu un mănunchi de nuiele la un capăt, pentru bătut laptele prins (Strâmtura). 2. Instrument din lemn utilizat la bucătărie pentru a pisa usturoiul sau cartofii. – Din bate + suf. -ălău (DLRM, MDA).