caduceu sn [At: CĂLINESCU, E. O. I, 18 / Pl: ~ee / E: lat caduceum, fr caducée] Sceptru al lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare la vârf, înconjurat de doi șerpi, care, în Antichitatea greco-romană, reprezenta pacea și comerțul.