*CALENDAR, pop. CĂLINDAR (pl. -are) sn. 📆 1 Carte sau tablou în care sînt însemnate, în ordinea lor, lunile, zilele și sărbătorile de peste an ¶ 2 ~ul iulian (= stil vechiu), stabilit de Iuliu Cesar în anul 46 a. Cr., întrebuințat pînă în anii trecuți și la noi, ca la celelalte popoare ortodoxe, e cu 13 zile în întîrziere față de calendarul gregorian; acesta din urmă (= stil nou), stabilit în 1582 de papa Gregoriu al XIII-lea, e adoptat de mai toate popoarele din Europa ¶ 3 Fig. familiar A face cuiva capul călindar, a-l zăpăci [lat.].