CAPUȚINER, capuținere, s. n. (Învechit) Cafea cu lapte (servită în localuri) și conținînd mai multă cafea decît lapte. Nu mîncase de vreo trei zile decît ceaiuri și capuținere. CAMIL PETRESCU, N. 28. A așteptat ceasuri întregi pe un prieten, doar îl va cinsti cu un capuținer. GHEREA, ST. CR. III 111. – Variantă: capuțin (CARAGIALE, O. III 167) s. n.