CAȘ sm. și (pl. -șuri) sn. 1 🐑 Brînză de oi sau de capre, proaspătă, abia stoarsă de zăr, moale și dulce la gust: cînd ~ul e în zăr, se zice ~ dulce ȘEZ. ¶ 2 🐑 Bulz mare de caș: ia pregătiți, băieți, un ~ pentru boieri GN. ¶ 3 Materie gălbuie sau albicioasă ce au păsările pe la colțurile ciocului, cînd sînt mici ¶ 4 Grămădire de salivă pe la colțurile gurii, mai ales la copii: proverb: nu i-a căzut încă ~ul de la gură, e încă copil, nepriceput, fără experiență ¶ 5 🌿 CAȘUL-POPII, plantă ierboasă, numită și „nalbă-măruntă” (Malva rotundifolia) (🖼 960) [lat. caseus].