ceáĭ n., pl. urĭ (rus. čaĭ, d. turc. čaĭ, care vine d. chinezescu čâ). Un copăcel din orientu Asiiĭ dintr’ale căruĭ frunze se prepară o băutură ferbinte foarte obișnuită în Rusia și Anglia (thea chinensis). Frunzele uscate ale acesteĭ plante. Băutura preparată din ĭa. Recepțiune la care se oferă maĭ ales ceaĭ: ministru a dat un ceaĭ parlamentar.