CHIMIR (pl. -iruri) sn. 1 Brîu lat de piele cu care se încinge țăranul și în interiorul căruia își ține banii și diverse mărunțișuri (🖼 1113) Măi plugar, cu spete late și ~ul lat la brîu (D.-ZAMF.) ¶ 2 Pungă de bani largă și lată cu care se încinge țăranul, șerpar: simțindu-l cu parale în ~ (I.-GH.) ¶ 3 pr. ext. Pungă (în genere): banii luați din ~ul bogatului trec în mîna săracului (ALECS.) [tc. kemer].