CHINDIE sf. 1 📆 Timpul zilei între ceasurile 2 și 5 după amiazi: și așa au stătut pînă Ia vreme de ~ (LET.); adesea și sub forma CHINDII: pe la chindii am ajuns la palaturile zmeilor (ISP.) ¶ 2 ‡ Turn de streajă (la curțile domnești și boierești) de unde se vestea cu tobe și cu surle ceasul din urmă al chindiei cînd toți oamenii casei se adunau la cină și porțile curții se închideau (🖼 1115): toată noaptea arse chindia lui Socol (ODOB.) ¶ 3 ‡ 🎼 Concert dat de muzica domnească înainte de a însera: puneau de băteau ~ în toate zilele în curte (LET.) ¶ 4 Danț popular: joacă hora și bătuta, brîul și chindia, de dîrdîie pămîntul (CAR.) ¶ 5 🎼 Muzica care se cîntă pentru acest danț: pînă atunci stase de-o parte, fluierînd o ~ (D.-ZAMF.) [tc. ikindi; comp. ACHINDIE].