CINĂ (pl. -ni) sf. 1 Mîncarea, masa de seară: tu babă... ian vezi grăbește cu cina, să cinăm cu toții (RET.) ¶ 2 Timpul cînd se așază oamenii la masă, seara; cina mică, cam pe la ceasurile 4 după amiazi; cina (cea) bună, între 9 și 10 seara; cina mare, între 10 și 11 seara; colo după cina cea bună prind a se aduna zmeii (RET.); pe la cina mare, iată că vine și fata cea mai mică (CIAUȘ.) ¶ 3 ⛪ Cina cea de taină (🖼 1162), sfînta cuminecătură [lat. coena].