CIOPLITOR I. adj. p. CIOPLI. Care cioplește. II. sm. ⛏ Cel ce cioplește lemnul sau piatra. III. (pl. -toare) sn. 🔧 Rindea cu talpa recurbată, cu care se lucrează lemnul cînd e ud sau cu o suprafață nu prea netedă (🖼 1198). IV. CIOPLITOARE sf. Unealtă (cuțit, daltă, etc.) de cioplit.