coștei Alături de coștei „castel”, DA cunoaște un coștei „coșar”„, pentru care trimite la ucr. кошіль ”coșar„. Fără îndoială că cele două cuvinte sînt foarte apropiate între ele, dar formația lor este evident diferită și deci simpla lor apropiere nu spune nimic. În BL, IV, (1936), p. 75 (cf. și BPh, V (1938), p. 162), am semnalat un coștei ”casă„ (vezi acum și CV, 1950, nr. 1, p. 32), pe care l-am explicat prin bulgară, fără să cunosc cuvîntul cu sensul de ”coșar„ (fascicula respectivă din DA a apărut în 1937). Mi se pare neîndoios că avem de-a face cu același cuvînt și deci al doilea coștei vine tot din bulgară. Diferența între ”casă„ și ”„coșar” nu e mare (casele se făceau adesea din nuiele impletite, lipite cu lut, ca și coșarele), iar v. sl. кѫшта însemna „cort”, „colibă”, „frunzar” și paralela ucraineană înseamnă „cocin㔄 (Berneker, s.v. kot'a). Există și un al treilea coștei, semnalat de DA pentru nordul țării, cu înțelesul de ”săculeț„ ”(vezi acum. Lex. Reg., p. 100, din raionul Rădăuți : coștei „burdui în care se pun penele pentru perini”; coștiug „pungă de hîrtie”). DA presupune că e același cuvînt cu „coșar”, ceea ce mi se pare greu de crezut. Mai curînd e un diminutiv de la coș, cu sufixul -tei, vezi de exemplu săc-o-tei. Existența variantei coștiug, cu alt sufix diminutival, întărește această presupunere. |