COLILIE, Băn. Trans. COLIE sf. 1 🌿 Plantă de cîmp cu tulpinele foarte subțiri. formînd o tufă ca de fulgi albi; numită și „părul- zînelor”, „păniță” sau „năgară” (Stipa pennata) (🖼 1376): zărea creștetul delicat al dropiei mișcînd printre fulgii coliliei (ODOB.); Să-ți faci ie de colie, Să-mi fii dragă numai mie (IK.-BRS.) ¶ 2 Ⓕ Alb colilie, foarte alb, alb ca zăpada [comp. blg. kovilŭ, kojló, srb. kovilje].