COMPATIBILITATE s. f. 1. faptul, însușirea de a fi compatibil. ◊ (lingv.) însușirea de a putea exista împreună, de a suporta asocierea cu un cuvânt sau prezența unei categorii gramaticale. 2. (log.) raport între două enunțuri care nu se exclud reciproc. 3. (mat.) proprietate a unui sistem de relații de a fi compatibil. 4. (telec.) ~ inversă = retrocompatibilitate. (< fr. compatibilité)