17 definiții pentru conăcărie
din care- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CONĂCĂRIE, conăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. – Conăcar + suf. -ie.
CONĂCĂRIE, conăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. – Conăcar + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
conăcărie sf [At: CREANGĂ, GL. / V: ~nocarie, ~năcer~, ~noc~, ~nacar~ / Pl: ~ii / E: conăcar2 + -ie] (Reg) Orație de nuntă (făcută de colăcari).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONĂCĂRIE, conăcarii, s. f. (Regional) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. Oare Grigore a lui Petre Lucăi, de la noi din sat, pe la ce școli a învățat, de știe a spune atîtea bongoase și conăcăria pe la nunți? CREANGĂ, A. 13.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONĂCĂRIE ~i f. Orație de nuntă rostită de conăcari în cinstea mirilor și a oaspeților. [Art. conăcăria; G.-D. conăcăriei; Sil. -ri-e] /conăcar + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conăcărie (conocărie) f. Mold. orație de nuntă: conocăria pe la nunți CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conăcărie f. Calitatea de conăcar. Epitalam. – Și conoc- și colăc-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conacarie sf vz conăcărie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conăcerie sf vz conăcărie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conocărie sf vz conăcărie[1] corectat(ă)
- conăcăvie → conăcărie — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conocerie sf vz conăcerie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colăcăríe, V. conăcărie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conocărie f. V. conăcărie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
conăcărie (reg.) s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
conăcărie (reg.) s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conăcărie s. f., art. conăcăria, g.-d. art. conăcăriei; pl. conăcării, art. conăcăriile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CONĂCĂRIE s. v. colăcărie, orație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conăcărie s. v. COLĂCĂRIE. ORAȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
conăcărie, conăcăriisubstantiv feminin
-
- Oare Grigore a lui Petre Lucăi, de la noi din sat, pe la ce școli a învățat, de știe a spune atîtea bongoase și conăcăria pe la nunți? CREANGĂ, A. 13. DLRLC
-
etimologie:
- Conăcar + -ie. DEX '98 DEX '09