Definiția cu ID-ul 911995:
Explicative DEX
CONSONANȚĂ, consonanțe, s. f. 1. (Muz.; în opoziție cu disonanță) Unire, combinare – armonioasă a două sau a mai multor sunete. 2. Fig. Acord, potrivire de vederi. A fi în deplină consonanță cu cineva.
CONSONANȚĂ, consonanțe, s. f. 1. (Muz.; în opoziție cu disonanță) Unire, combinare – armonioasă a două sau a mai multor sunete. 2. Fig. Acord, potrivire de vederi. A fi în deplină consonanță cu cineva.