* CONT (pl. -turi) sn. 1 Socoteală; seamă: au început a lucra pe ~ul lor (I.-GH.); în ~ul meu; a ținea ~, ținea seamă, a avea în vedere; a (-și) da ~, a(-și) da seamă; a cere ~, a cere socoteală ¶ 2 ⚚ ~ curent, credit deschis la un bancher, la un negustor, la un particular ¶ 3 ⏲ Curtea de ~uri, instituțiune care verifică cheltuelile tuturor administrațiunilor Statului [fr. compte].