Definiția cu ID-ul 913221:

Explicative DEX

COROPCAR, coropcari, s. m. (Mold.) Negustor ambulant. V. bocceagiu, colportor. Vin coropcari de la Cetatea Albă cu mărunțișuri scumpe, mărgeanuri, hurmuzuri și cercei. SADOVEANU, F. J. 552. ♦ (Familiar) Hoinar, vagabond. Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, ș-apoi atunci vom avea altă vorbă. CREANGĂ, A. 66.