COTERIE, coterii, s. f. Grup restrîns de persoane care urmăresc scopuri ascunse, egoiste și care urzesc intrigi, acțiuni reprobabile; gașcă. V. cărdășie, clică. Știu că eu nu mi-am făcut din guvernare un ideal strîmt și tiranic, pe care să-l impun în profitul vreunei secte sau vreunei coterii. GHICA, S. 147.