CTITOR sm. 1 ⛪ Întemeietor de biserici, mănăstiri, etc.: mi-a spus cum ~ul bisericii ... s’a călugărit (I.-GH.) ¶ 2 pr. ext. Întemeietor, fondator: Roma n’avea alți ~i decît națiunile ce o împrejmuiau (ODOB.) ¶ 3 ⛪ Epitrop de biserică: ~ii, cîteși patru ... sînt ca și el niște bătrîni ursuzi (CAR.) [vsl. < gr.].