CÎNTEC (pl. -ece) sn. 1 🎼 Ridicarea și coborîrea ritmică a vocii omenești, pe diferite tonuri, care dă naștere unui șir armonios de sunete ¶ 2 Ciripitul armonios al păsărilor: tresărind la ~ul păsărelelor (CRG.) ¶ 3 ✒️ Poezie care se poate cînta; ~ popular, compozițiune lirică, transmisă din gură în gură, din generație în generație, fără a se cunoaște nici autorul ei, nici locul unde s’a compus; ~ bătrînesc, baladă populară; ~ de dor, doină; ~ de lume, poezie de dragoste; ~ de stea, compozițiune dramatică, de origine mai mult cărturărească decît populară, în care se pun în scenă persoane și evenimente biblice, și care se cîntă de copii în serile de Crăciun pînă la Bobotează ¶ 4 ✒️ Divizunea unei poeme, cînt ¶ 5 Ⓕ Manifestare a sentimentelor sau faptelor cuiva, expunere a celor ce a pățit sau va păți cineva: cîntă-ți, lele ~ul (iron.), povestește singur ce-ai pățit ¶ 6 F Lucrul are ~ ul său, nu e așa de simplu cum crezi; are o întrebuințare sau o explicație specială [lat. cantĭcum].