❍CĂSOAIE sf. 1 💒 Încăpere fără lumină, alături de casa de locuit a țăranilor și care-i servește de cămară: piua-i în căsoaia de alăture CRG. ¶ 2 Trans. Bucătăria de vară a țăranului (🖼 946): la căsoaia de la arie, masa era pusă D.-ZAMF. ¶ 3 Olten. Pivniță de lemn prin podgorii, cramă CIAUȘ. VÎRC. [casă].