CĂTUȘĂ (pl. -și, ‼-se) sf. 1 🐒 ‡ Pisică ¶ 2 🔧 Bucată de lemn încovoiat la capătul proțapului ¶ 3💒 Bucată de lemn bătută între doi căpriori Ia acoperișul unei case, spre a-i împiedeca să se desfacă (👉 🖼 850): cătușele ce împreună căpriorii... măresc rezistența la presiunea vîntului (PĂC.) ¶ 4 🌿 Plantă ierboasă cu flori roșii. cu miros greu (Ballota nigra) (🖼 986) ¶ 5 pl. Legătură de fier, de lemn sau de frînghie cu care se prind una de alta mîinile unui arestat, obezi: Mă luară, mă legară, în cătuși de lemn m’au pus (PANN); Cu picioarele ’n butuci Și cu mînile ’n cătuși (ALECS.); Ⓕ: sînt sublime momentele cînd un popor sfarmă obedele și cătușele tiraniei (CAR.) [lat. catta + suf. -ușă].