DEPRINDE (-prind) I. vb. tr. A învăța pe cineva să poată face un lucru cu înlesnire sau cu plăcere, fără desgust, a-l învăța să se poată servi de ceva; a face să-și însușească prin învățătură, prin exercițiu; a obicinui: cu școala ta l-ai deprins cu nărav (CRG.). II. vb. refl. A se învăța; a se obicinui: a se ~ cu necazurile; nu pot să mă deprind cu gîndul că n’am să te mai am (VLAH.) [lat. deprehenděre].