Definiția cu ID-ul 905797:
Explicative DEX
DESĂGUȚĂ, desăguțe, s. f. Diminutiv al lui desagă; desăgel, desăgior. Se gătiră de drum, își luară fiecare desăguță d-a umeri... și apucară unul spre răsărit iară altul spre apus. ISPIRESCU, L. 96.
DESĂGUȚĂ, desăguțe, s. f. Diminutiv al lui desagă; desăgel, desăgior. Se gătiră de drum, își luară fiecare desăguță d-a umeri... și apucară unul spre răsărit iară altul spre apus. ISPIRESCU, L. 96.