expectorație sf [At: MAN. SĂNĂT. 302/24 / V: (înv) esp~, (rar) ~iune, (înv) espectorațiune, expeptorațiune / Pl: ~ii / E: fr expectoration] 1 Eliminare prin tuse a secrețiilor (patologice) căilor respiratorii Si: expectorare (1). 2 (Ccr; lpl) Secreții (patologice) ale căilor respiratorii, eliminate prin tuse Si: expectorare (2) Vz flegmă. 3 (Lpl; frr; fig) Vorbe spuse fără rost. 4 (Frr; lpl) Strigăte. 5 (Frr; lpl) Zgomote.