fálcă, fălci, (falce), s.f. (înv.) Unitate de măsură pentru terenuri. ■ (în expr.) Falcă de pământ = 1,2 ha de teren: „Dară într-o falcă de pământ care-i în socaș [obicei] aici, sunt patru fârtaie de pământ…” (Ardelean, 2015; document sec. XVIII). ■ (onom.) Falca, nume de familie în jud. Maram. – Refăcut din fălci (pl. înv. a lui falce) (DER, MDA). ■ Cuv. rom. > ucr. falica „măsură de suprafață” (Miklosich, Candrea, după DER).