FLAMURĂ, flamuri, s. f. (Mai ales în poezie) Drapel, steag, steguleț. Că și eu trimite-voi Ce-i mai mîndru pe la noi: Oastea mea cu flamurile, Codrul și cu ramurile. EMINESCU, O. I 149. Catarguri poleite cu lungi flamuri ușurele. ALECSANDRI, P. III 87.