FLEAȘCĂ s. f. 1. Materie moale și apătoasă, fără consistență. V. fleșcăială. Au pătruns apele pe sub corturi, au smuls țărușii din pămînt, au făcut fleașcă totul. PAS, Z. III 175. ♦ Fig. Om moale, molîu. 2. (Popular) Palmă, lovitură dată cu palma. Ț-oi da o fleașcă, de ț-or scîntie ochii! ȘEZ. V. 73.