flecări vti [At: JIPESCU, O. 112 / Pzi: ~resc / E: flecar] (Pfm) A spune fleacuri¹ (5-8) (numai din dorința de a vorbi) Si: a trăncăni, (nob) a flecăi, (Trs; nob) a flecăti.

FLECĂRI (-ăresc) vb. tr. și intr. A spune fleacuri, a îndruga verzi și uscate: decît să flecăriți la glume și la cîte nagode toate ISP [flecar].

FLECĂRI, flecăresc, vb. IV. Intranz. A spune fleacuri, a trăncăni. Acei care flecăresc despre democrația formală sînt în realitate dușmanii omenirii. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 5/2. ◊ Tranz. Decît să flecăriți la glume și la cîte nagode toate, mai bine spuneți-vă fiecare basmul său. ISPIRESCU, L. 67.

A FLECĂRI ~esc intranz. A spune fleacuri; a vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a pălăvrăgi. /Din flecar

flecărì v. 1. a spune fleacuri; 2. a vorbi multe și mărunte.

flecărésc v. intr. (d. fleac, fleoancă). Vorbesc prea mult, trăncănesc.

flecări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecăresc, 3 sg. flecărește, imperf. 1 flecăream; conj. prez. 1 sg. să flecăresc, 3 să flecărească

flecări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecăresc, imperf. 3 sg. flecărea; conj. prez. 3 să flecărească

flecări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecăresc, imperf. 3 sg. flecărea; conj. prez. 3 sg. și pl. flecărească

A FLECĂRI a bate apa în piuă, a clămpăni, a clănțăni, a da cu clanța, a-i da cu praftorița, a găvări, a îndruga verzi și uscate, a întinde pelteaua, a lungi pelteaua, a sporovăi, a spune vrute și nevrute, a toca, a toca câte-n stele și-n soare, a tolocăni ca o moară stricată, a umbla cu plosca / cu plugușorul, a vorbi verzi și uscate / vrute și nevrute, a zice vrute și nevrute.

FLECĂRIT s. v. flecăreală.

FLECĂRIT s. flecăreală, flecărie, flecărire, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Mold.) leorbăială, (prin Munt.) procovanță, (Transilv.) stroncănire, (fig.) clănțăneală, dîrdîială, dîrdîit.

FLECĂRI vb. a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (pop.) a cățăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (înv. și reg.) a spori, (reg.) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Mold.) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncăni, (prin Munt.) a tândăli, (Ban.) a tonoci, (înv.) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (fam.) a pupăi, (fig.) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca. (A ~ toată ziua.)

FLECĂRI vb. a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (pop.) a cățăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăinui, a troncăni, (înv. și reg.) a spori, (reg.) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Mold.) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncăni, (prin Munt.) a tîndăli, (Ban.) a tonoci, (înv.) a bîrfi, a limbuți, a vorovi, (fam.) a pupăi, (fig.) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dîrdîi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca. (A ~ toată ziua.)