Definiția cu ID-ul 497935:
Etimologice
fruncea (-ele), s. f. – (Înv.) Frunte. – Mr. frînțeauă „sprînceană”. Lat. fronticella (Candrea-Dens., 658; DAR). Sec. XVII. Cf. frunte.
fruncea (-ele), s. f. – (Înv.) Frunte. – Mr. frînțeauă „sprînceană”. Lat. fronticella (Candrea-Dens., 658; DAR). Sec. XVII. Cf. frunte.