frunzișoară sf [At: (a. 1800) IORGA, S. D. XII, 131 / Pl: ~re / E: frunză + -ișoară] 1-2 (Șhp) Frunzuliță (1-2). 3 (Înv) Fard (în formă de foițe). 4 (Înv) Coaja semințelor de nucșor, întrebuințată drept condiment Cf nucșoară. 5 (Bot) Nucșor (Myristica fragrans). 6 (Bot) Dafin (Laurus nobilis).