2 definiții pentru fulguitură
Explicative DEX
fulgăetură sf vz fulguitură
fulguitură sf [At: N. A. BOGDAN, ap. TDRG / P: ~gu-i~ / V: ~găet~ / Pl: ~ri / E: fulgui + -tură] (Rar) Fulguială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: fulguitură
fulgăetură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fulguitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |