FÎN (pl. -nuri) sn. 🚜 1 Iarba cosită și uscată la soare care servește de nutreț vitelor ¶ 2 Iarba de pe cîmp, destinată pentru fîn, dar necosită încă: a cosi fînul; fînurile sînt frumoase ¶ 3 Vremea fînului, timpul cînd iarba a crescut destul de mare spre a fi cosită și a se face din ea fîn: de va fi la anu-nou vremea moale, vremea va fi ploioasă pe vremea ~ului GRM. ¶ 4 familiar: ~ ori paie? care din două? (se pune ca întrebare cuiva spre a ști dacă aduce un rezultat bun sau rău); a căuta acul în carul cu ~ 👉 AC ¶ 5 🌿 FIRUȚĂ¹ ¶ 6 🌿 FÎN-DE-LIVEZI – ȘOVAR-DE-MUNTE ¶ 7 FÎNUL-CĂMILEI = ROȘĂȚEA [lat. fēnum].